Tag Archives: dedicat

Celor care…

E miercuri deja, ora 00.30 si imi perind ideile pe tastatura. Sunt impiedicate si pana ajung dintr-o parte intr-alta de pierd, se transforma, cresc, imbatranesc, nasc alte idei…ori dispar.

Literele mele sunt mai mute ca niciodata si muzica se joaca cu ele cum vrea. Mi se pare ca se rostogolesc pe pagina fara sa le fi spus sa faca asta. Si vreau sa le asez cuminti ca la serbare cand spuneam poezii pentru mama, pentru tata, pentru Mos Craciun….pentru ….

Dedic postul…celor care nu il vor citi niciodata dar ma cunosc, celor care nu l-au citit dar ma iubesc si celor care chiar daca ar citi nu ar intelege dar poate ar accepta. Impartasesc cu voi amintiri, sentimente, senzatii, perspective.

Parintii mei de exemplu nu vor citi acest blog insa sunt sigura ca stiu cat de mult iubesc mirosul de ceai de menta si lamaie dimineata si de ce, stiu cat de frica mi-a fost de caini si de ce, stiu ce faceam cel mai des cand ma simtam singura sau trista, stiu ce am visat si s-a indeplinit sau nu. Prietenii mei stiu cand si pe cine am sarutat prima data, cand m-am indragostit intaia oara si cat de mult a durat, ca obisnuiam sa scriu poezii, ca obisnuiam sa dansez mai des, stiu ca imi place cerul senin de primavara si norii albi si pufosi vara…

Acestor oameni care m-au nascut detaliu cu detaliu, sentiment cu sentiment, idee dupa idee, zambet dupa zambet, cuvant dupa cuvant le dedic acest post, le dedic acest blog…