Monthly Archives: Octombrie 2007

Cele mai frumoase povesti s-au spus deja

E in natura umana sa tanjim dupa imaginea idealizata a anilor trecuti si sa pastram un gust amar asupra tragismului care ne-a caracterizat drumul in viata.

Fiecare dintre noi are o poveste sau un intreg roman, un film sau un serial care sa-i poata descrie viata si greutatile. Dar fiecare, voluntar sau nu, se va intoarce la un ieri calduros si confortabil care il aparau de toti si de toate. Poate pentru simplul fapt ca rezolvarile problemelor s-au transformat in factori cunoscuti care sunt acum parte din ecuatia vietii, a trecutului care naste constant viitorul.

Povestile mele le tin cu drag langa amintirile cele mai de pret. Sunt povesti care mi s-au spus cu drag si inima plina de fericire, cu zambete largi sau lacrimi de fericire, cu maini tremurande sau cu inima plina de durere. Povestile mele nu sunt doar basme, dar asta nu le face mai putin frumoase.

Blue fairy

Rasfoind intr-una din zile insa printre ele mi-am dat seama ca pe masura ce inaintez in varsta am din ce in ce mai putine stranse, mai putine momente atat de dragi sau mai putina tinere de minte. Nici macar momentele in care am plans de fericire nu imi mai sunt la indemana cum erau candva si nici glasul plin de fericire al altora nu-mi mai rasuna atat de clar si de puternic.

Poate pentru ca povestile alea le stiu deja si caut altceva, o alta poveste.

O sa-mi fac timp zilele astea sa pun pe blog si o poezie al unei tinere poete care imi place foarte mult si care se numeste chiar „O alta poveste”.

Anunțuri

Terra nu mai e demult un basm

Pentru ca:

de prea putine ori…

ne tinem de cuvant,

facem ceea ce ar fi necesar,

iubim pe cine trebuie,

urmam sfaturile care ni se dau…

si de prea multe ori

credem ca facem toate aceste lucruri

ascunzandu-ne in spatele propriei ignorante,

propriilor incertitudini

sau a nepasarii.

Gesturile frumoase nu tin de bun simt,

nu tin de sensibilitate,

nu tin de spiritul caritabil al fiecaruia

ci de inteligenta;

de cat gandesti

inainte sa iti bati joc de ce e in jurul tau

si cat de prost ai fi sa spui ca nu te priveste.

Gandeste, asadar, si nu strica ce nu esti capabil sa repari!!!

http://www.copaculdehartie.ro/index.php?sct=4

Pe aripi de culoare

Uneori nu ai nevoie decat de o raza de soare sau un strop de ploaie ca sa fii fericit.

Alteori nici toata marea sau cele mai inalte piscurile nu iti sterg durerea.

Atunci culorile sunt singurele care pot sa-ti creeze un sentiment placut, o amintire…o punte pictata spre o clipa de fericire.

 

Fluturele meu

 

Momentele mele fericite sunt comprimate in culori, mirosuri, senzatii tactile si sunete. Sunt pachetele mici pe care le ascund in sertarele mintii si care se deschid automat din cand in cand.

De la om la om…

Am avut placerea de a lua parte recent la un eveniment remarcabil insa al carui nume/titlu refuz sa il dau pentru a ma asigura ca nu influentez prin pozitia mea subiectiva perceptia asupra unui grup mai mare de persoane si pentru ca acesta nu are nici o relevanta pentru continutul acestui post.

O sa subliniez punctual ce am invatat cu aceasta ocazie si ce revelatii mi-a fost dat sa am:

Lectia nr. 1: Daca nu esti cunoscut nu contezi

Mi se pare corect, insa sunt oameni care trec nesesizati si apoi se fac remarcati in cel mai neplacut mod cu un feed back care nu poate sa bucure pe nimeni. Ar trebui deci sa invatam cu totii ca orice detaliu conteaza si daca ne e greu sa-i vedem pe toti ca fiind egali din perspectiva invitatilor macar ca „aspecte organizatorice” ar trebui sa ne luam oarecare masuri de siguranta.

Lectia nr. 2: Faima substituie uneori calitatea

Pacat ca investim in noi ani la rand ca sa lasam niste oameni/ companii sa ne foloseasca pe post de afise publicitare si, mai grav, ne simtim bine facand acest lucru sau tindem sa ne resemnam.

La fel de bine, ne lasam invaluiti in culori vesele si promisiuni vagi considerand ca „daca vecinul poate si are eu nu pot fi mai prejos”… In acest caz notorietatea poate substitui calitatea.

Lectia nr. 3: Cand esti mic mai bine te faci nevazut…

altfel risti sa fii calcat in picioare si sa ti se spuna OUPS!!!

Lectia nr. 4: Cand ajungi sa dai lectii uitii ce ai invatat mai intai

Prea putini isi mai amintesc principii cum ar fi umanitatea si decenta, modestia si uneori bunul simt.

E trist si dureros sa te gandesti apoi ca traiesti o viata cu impresia ca vrei sa devii ce sunt altii cand altii nu stiu sa fie pur si simplu. Existenta e un domeniu al celor care sunt nu al celor care au sau vor. A cere si a dori e uman, dar nu e umanitatea in sine.

De aceea spun ca atunci cand ajungi sa poti da lectii uiti ce ai aflat la inceput si te agati cu disperare de latura ta umana care iarta si spala totul prin zicala: „Erare humanum est!”.

Asta introduce utima si cea mai importanta lectie:

Lectia nr. 5: Orwell avea mare dreptate!!!

In Animal Farm, o binecunoscuta parodie a moravurilor umane, apare o regula a fermei care suna in felul urmator:

Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decat altele!”

Evenimentul asta mi-a amintit ca egalitatea e o chestiune de perceptie si ca uneori se egaleaza reflexia nu realitatea. O alta constatare ar fi cea legata de multiplele standarde care sunt de la sine intelese si ca in cele din urma de la om la om inseamna de la mare la mic, desi in propozitia initiala primul si al doilea sens al cuvantului „om” nu venea cu grade sau status ci cu potentialul de a fi…uman.